Era o bucurie
sub bolta purpurie,
Ce sentimente mă-ncercau
când îmi erai alături.
Am vrut să stau o vreme
și să uit de probleme,
Câte culori pe care
nici nu le știam.
Poate voi sta în loc
pe-un țărm îndepăratat,
poate nu m-ai uitat.
S-a pierdut orice culoare
iar lumina încet dispare,
frica mă cuprinde.
Oare e ceva ce am mai văzut?
Poate o simt și știu prea bine
că e ceva în mine,
Nu știu cum de ai avut
atât de mult curaj.
Poate voi sta din nou
pe-un țărm îndepăratat,
poate nu m-ai uitat.