Ziua-i pustie,
Noaptea apăsătoare,
Năuc și pribeag,
Nimeni prin jur,
Nimic de spus de-acum, nimic de făcut.
Îmi simt inima zdrobită
Și toate-s de la tine.
Nimic de spus de-acum, nimic de-ascuns,
Îmi simt inima zdrobită
De iubirea rămasă-n mine.
De câte ori te-am chemat
Ziceai că am sfârșit,
Tot ce voiam era să fiu cu tine.
Nimic de lămurit de-acum, niciunde de mers,
Nimic să-ți spun,
Nu mă mai iubești.
Nimic de spus de-acum, nimic de-ascuns,
Îmi simt inima zdrobită
De iubirea părăsită-n mine.
Dar de-n al tău suflet încă m-ai iubi,
Lasă-mă acasă,
Mă schimb pentru tine.
Cândva de-ai simți că ți-e dor de mine,
De mă vrei înapoi,
Voi fi pentru tine.
Ziua-i pustie,
Ziua-i pustie.
Peste zi e pustiu,
Noaptea mă apasă,
Nimic de spus de-acum, nimic de făcut,
Nimic de spus de-acum, nimic de lămurit,
Aș spune că nu mă iubești, că nu mă mai vrei,
Nimic de spus de-acum, nimic de făcut.
Oh, inima mi-e zdrobită.
Mă rugam de tine:
Dacă în inima ta ai găsi o cale,
Să mă iei înapoi, să încerc din nou...
Oh, dacă în inima ta simți că așa-i drept,
Lasă-mă acasă,
Voi fi pentru tine.
Ziua-i pustie,
Ziua-i pustie,
Ziua-i pustie,
Ziua-i pustie.