Refren:
Poate asa mi-a fost scris sa fie
Ca nimic nu-i intamplator
Pe buze plange o poezie
Cu cuvinte la locul lor
Cand doare sufletul imi spune
Ca nimic nu-i intamplator
De ce mi se-ntampla tocmai mie
Sa beau din zile care dor?
Strofa 1:
Poate daca nu m-as fi nascut nu as fi stiut
Cum e sa te simta oameni ce prin noroi au trecut
Poate daca-nvatam carte eram in alta parte
Poate avocat, ministru sau doctor cu acte
Poate daca faceam facultate sau conservator
In loc de raper visator ajungeam vreun dirijor
Poate daca in ziua de 12 august stateam in casa vara
Si nu ieseam grabit afara, azi detestam tigara
Poate ea a fost sa fie si nu altele
Ca sa pot sa scriu cu lacrimi piesa Şarpele
Poate ai mei s-au chinuit sa puna ceva pe masa
Poate d-aia pretuiesc prea mult linistea d-acasa
Poate ca n am vrut sa vand prafuri si pastile kile
Poate d-aia stau in garsoniera si altii in vile
Poate asa a fost sa fie ca n-am cautat venituri
Poate azi nu mai dadeai din cap cand ma simțeai pe beaturi
Refren:
Poate asa mi-a fost scris sa fie
Ca nimic nu-i intamplator
Pe buze plange o poezie
Cu cuvinte la locul lor
Cand doare sufletul imi spune
Ca nimic nu-i intamplator
De ce mi se-ntampla tocmai mie
Sa beau din zile care dor?
Strofa 2:
Poate-asa a fost sa fie sa prind si vremuri grele
Poate ca nepotii mei ma vor intreba de ele
Poate sunt doar auzit de multi si nu ascultat
Dar sunt cel mai fericit noaptea cand m-asez in pat
Poate a trebuit sa vad hiene cu fețe de lei
C-am cunoscut prea multe tarfe si nu erau femei
N a fost sa fie sa fac armata sa nu ma consume
Ca ma bateam cu pandemia si dadeam amenzi la lume
Poate a fost sa trag din greu dinainte de liceu
Santier, spalatorii banii pentru visul meu
Poate d aia-am fost crescut cu credinta-n Dumnezeu
Sa pot la randul meu sa-ntind o mana cand ti e greu
Poate-a trebuit sa trec prin multe femei
S-o gasesc pe cea mai buna pt copiii mei
Poate toate nu-s deşarte acum cand privesc in spate
Orice om este o carte cu destin aparte
Refren:
Poate asa mi-a fost scris sa fie
Ca nimic nu-i intamplator
Pe buze plange o poezie
Cu cuvinte la locul lor
Cand doare sufletul imi spune
Ca nimic nu-i intamplator
De ce mi se-ntampla tocmai mie
Sa beau din zile care dor?
Strofa 3:
Poate nu sunt cum ma vezi, poate sunt mai mult d-atat
Sapa-n mine sa gasesti frumusetea din urat
Poate trebuia de mult sa renunt la tot ce scriu
Dar e acea gura de aer ce ma tine inca viu
Poate daca avem parintii sa ma tina-n spate
Eram pustiul de bani gata, o lichea in societate
Poate daca nu puneam la suflet atatea relatii
Azi eram de piatra, cautam numai senzatii
Poate d aia am avut 3 accidente de masina
C-atunci cand viata pare neagra sa ies o lumina
Poate d aia nu vreau aur ca-n rai altfel e gradina
Si mi-am luat model in viata mea pe fata Cristina
Poate d aia nu am anturaj cu lepre si zdrente
Sa nu-mi supun caracterul la proaste influente
Poate altfel iti doreai sa fie versul din condei
Dar fi sigur de respectul meu, cand o sa dai replay!
Refren:
Poate asa mi-a fost scris sa fie
Ca nimic nu-i intamplator
Pe buze plange o poezie
Cu cuvinte la locul lor
Cand doare sufletul imi spune
Ca nimic nu-i intamplator
De ce mi se-ntampla tocmai mie
Sa beau din zile care dor?