Când mă gândesc că ai plecat
Umbră neagră mă uimeşti
La piciorul noptierei mele
Te întorci şi mă batjocoreşti.
Când îmi imaginez că ai plecat
Chiar şi în lumina soarelui tu mi te arăţi
Şi tu eşti steaua care străluceşte
Şi tu eşti vântul care bate.
Dacă ei cântă, tu eşti cea care cântă
Dacă ei plâng, tu eşti cea care plânge
Şi tu eşti murmurul râului
Şi tu eşti noaptea şi răsăritul.
Tu eşti în toate, şi tu eşti totul
Pentru mine şi în interiorul meu trăieşti(sălăsluieşi)
Şi tu nu o să mă părăseşti niciodată
Umbră ,tu întotdeauna mă uimeşti.