Am văzut-o azi, i-am văzut chipul,
Era chipul pe care l-am iubit, și am știut,
A trebuit s-alerg
Și să mă pun în genunchi și să mă rog
Ca ele să dispară.
Dar totuși ele încep,
Înțepăturile.
Căci, cu toată mândria mea,
Lacrimile trebuie să le-ascund.
Oh, m-am crezut isteț, i-am cucerit inima,
N-am crezut c-am s-o fac, dar acum, vezi tu,
Ea e mai rea cu el decât mine.
Las-o să continue și să-i ia dragostea lui, în schimb.
Și într-o zi ea va vedea cum e să spui:
”Te rog”, și se pune în genunchi.
Așa încep ele,
Ea va simți acele înțepături,
Rănind-o, rănind-o.
De ce nu mă pot opri și să-mi spun că greșesc,
Greșesc, greșesc atât de tare?
De ce nu mă pot ridica și să-mi spun că sunt tare?
Pentru că am văzut-o azi, i-am văzut chipul,
Era chipul pe care l-am iubit, și am știut,
A trebuit s-alerg
Și să mă pun în genunchi și să mă rog
Ca ele să dispară.
Dar totuși ele încep,
Înțepăturile,
Căci, cu toată mândria mea,
Lacrimile trebuie să le-ascund.
Oh, înțepături,
Înțepături,
Înțepături,
Înțepături...