Într-o zi în trecere la cafeaua de după masă
Dau peste Neda, iubirea din zilele de școală
Radia și ardea pe vremea aia
S-a schimbat mult după atâția ani.
Îmi povestește că trudește într-o firmă jalnică
Din ce în ce obosește, se plictisește de moarte
Eu încă singur, iar dacă nu am nimic împotrivă
Să trecem pe la apartamentul ei la o băutură.
Neda, nu mai e așa de arogantă
Neda, mult mai ușor acuma zice da.
O privesc în timp ce se dezbracă, ce iscusit o face acuma
Și-o întreb dacă-și amintește acele zile
Cum atunci rând pe rând ne-a refuzat
Dar ea zâmbește și zice, lasă, eram tânără.
Neda, nu mai e așa de arogantă
Neda, mult mai ușor acuma zice da.