Privesc Veneția și văd Napoli
Să fie nostalgia sudului
Aceeași mare melancolică
Cornișa voalată este aceea
Și pânza decolorată ca acolo
Gondoliere, te rog, vino cu mine la Napoli
O gondolă, jur, nu este în pericol
Dacă se vine pe mare,
Acolo jos te respectă
Pe mare, da
Trăiesc la Veneția și mă gândesc la Napoli
Cu cât timpul trece, cu atât simt astfel
Gândirea mea este o obișnuință
Precum o durere care nu-mi trece
Precum o durere care nu-mi trece deloc
Gândul consumă drumul spre Napoli
Și Veneția, doamnă, imi oferă străduțele sale
Dar nu poate mai mult
aici nu se fac miracole
Ca la Napoli
La Napoli
La Napoli
La Napoli
Napoli...
Îți mulțumesc Veneția, mă întorc la Napoli
Dar las o bucățică din mine aici
Poate aici ies la iveală limitele mele
Sunt un om care se întoarce în trecut
Sunt un om care vrea să se întoarcă acolo
Gondoliere, va veni un pescar de la Napoli
Barca lui nu e frumoasă ca o gondolă
Dar el vine pe mare
Și deci tu respectă-l, este ca și tine
La Napoli
La Napoli
La Napoli
La Napoli
La Napoli
La Napoli
La Napoli
La Napoli
La Napoli
La Napoli
La Napoli
La Napoli
La Napoli
La Napoli