În casa foșnetului mut [English translation]

Ce-ai să te faci, iubite, mâine,

În casa foșnetului mut,

Lipsit de-ambrozie și pâine,

De voluptosul meu sărut?

Ce-ai să te faci, dacă suspine

S-or grămădi pe gând și mers,

Și-având nevoie atunci de mine,

Vei ști că rostul meu s-a șters?

Ce-ai să te faci atunci, iubite,

Când băutura care-ți sunt

Se va sfârși, în tăinuite

Și sparte forme de pământ?

Ce-ai să te faci, când desfrunzită

Voi fi altar fără scântei,

Asprime rece și tocită

Ori numai așchie de stei?

Ce-ai să te faci, ce-ai să te faci,

Ce-ai să te faci, iubite?

Ce-ai să te faci, iubite, iară,

Lipsit de-un cald cuvânt ritmat,

Cu care adâncu-mi de vioară

Din prag mereu te-a-ntâmpinat?

Ce-ai să te faci, stingher în poartă,

Privind în urmă ca prin fum

La amuleta care-i spartă?

Am îngropat-o lângă drum.

Ce-ai să te faci, iubite, mâine,

În casa foșnetului mut,

Lipsit de-ambrozie și pâine,

De voluptosul meu sărut?

Ce-ai să te faci, dacă suspine

S-or grămădi pe gând și mers,

Și-având nevoie atunci de mine,

Vei ști că rostul meu s-a șters?

Ce-ai să te faci, ce-ai să te faci?

Ce-ai să te faci, ce-ai să te faci?