Trăind într-o lume nebună,
Urmânând cărarea care mereu se răsucește și se întoarce,
Ai renunțat la cumpătare ta ca să te ascunzi în spatele diavolului,
Crezând că vei trăi pentru totdeauna...
Spui că nu vei îmbătrâni niciodată,
Ești acolo gândindu-te că ești singur în lume,
Nimeni nu ți-a spus niciodată că trebuie să trăiești pentru ceva,
Altfel, în final, vei fi nimic!
E prea frig, stând în mijlocul ploii torențiale,
Privind în oglindă căci ești doar tu
Ceea ce trebuie să pierzi...
Îndreptat înapoi pe o cale cu sens unic,
Încercând să te oprești din alergat, dar nu mai poți aștepta,
Ai îngropat toate dovezile, tu doar vei învăța
Atunci când te prăbușești și arzi...
E prea frig, stând în mijlocul ploii torențiale,
Privind în oglindă căci ești doar tu
Ceea ce trebuie să pierzi...
Îndreptat înapoi pe o cale cu sens unic,
Încercând să te oprești din alergat, dar nu mai poți aștepta,
Ai îngropat toate dovezile, tu doar vei învăța
Atunci când te prăbușești și arzi...
Lumina roșie, oh... (x2)