Sub bolta luminii crepusculare,
când cerul își pierde din culoare,
stau singur cu valurile înspumate
care-mi trimit zvonul lor.
Nicio bărcuță de privit în zare,
niciun pescăruş alb pe mare ...
Singur, amintindu-mi aventura care a fost,
de care m-am bucurat în brațele ei iubitoare,
sub baldachinul de roze
al luminii crepusculare.
Privind spre mare, am visat
că erai cu mine.
Privind spre mare, nu știu ce-am simțit
c-am plâns, amintindu-mi de tine.
Fericirea ce-am pierdut-o
știu că va reveni odată,
știu că trebuie să se-ntoarcă
când eu voi privi spre mare ...
Sub bolta luminii crepusculare,
când cerul își pierde din culoare ...
Privind spre mare, am visat
că erai cu mine.
Privind spre mare, nu știu ce-am simțit
c-am plâns, amintindu-mi de tine.
Fericirea ce-am pierdut-o
știu că va reveni odată,
știu că trebuie să se-ntoarcă
când eu voi privi spre mare ...