Când soarele dă mâna cu orizontul
Când în întuneric se stinge gălăgia oamenilor
Mă încarc de indispoziție, care nu vrea să mă lase.
Ca şi umbra a ceva, care încă este al meu
Îmi lipseşti
De privirea ta
Şi surâsul tău puţin inconştient
De scuzele tale probabil
Eşti ca un nod în gât, care nu coboară
Şi tu, şi tu
Îmi lipseşti, îmi lipseşti
Pot să pretind că mă simt bine, dar îmi lipseşti
Acuma am înţeles că aceasta înseamnă
Aveţi închis înainte de a merge la somn
Şi aşa desculţi să pătrunzi în sufletul meu
Îmi lipseşti, ...şi am putut
Am încercat la o altă femeie,dar nu am reuşit să mă înşel
Eşti regretul meu infinit
Frigul dimineţilor mele
Când mă uit în jur
Şi simt că îmi lipseşti
Acuma că pot să îţi dau un pic mai mult
Şi tu, şi tu
Îmi lipseşti, ...şi am putut
Am o altă femeie, dar nu am reuşit să mă înşel
Eşti regretul meu infinit
Frigul dimineţilor mele
Când mă uit în jur
Şi simt că îmi lipseşti