Surioara mea adoarme cântând,
Nu ştie că noi ascultăm
Cântecul ei de leagăn atât de inocent şi de frumos.
I-am legănat leagănul până când i s-au uscat lacrimile
Şi i-am alungat noaptea nedormită
Cu o poveste alinând cei mai buni ani din viaţa mea,
Când o privesc în ochi atunci înţeleg că
Toate lucrurile prin care trece vor fi amintirile ei,
Când va fi mai mare şi mai înţeleaptă îşi va scrie propria istorie
Şi toate lucrurile prin care trecem vor fi amintirile noastre
Le voi face să merite să îşi amintească de ele ani de zile.
Îi voi spune când vrea să ştie
Dar în cele din urmă e pe cont propriu,
Gata cu poveştile, îşi trăieşte cei mai frumoşi ani din viaţa ei
Ca mamă sau ca soţie, o femeie cu un copil.
Toate lucrurile prin care trece vor fi amintirile ei,
Când va fi mai mare şi mai înţeleaptă îşi va scrie propria istorie
Şi toate lucrurile prin care trecem vor fi amintirile noastre
Le voi face să merite să îşi amintească de ele ani de zile, oh.
Toate lucrurile prin care trece vor fi amintirile ei,
Când va fi mai mare şi mai înţeleaptă îşi va scrie propria istorie
Şi toate lucrurile prin care trecem vor fi amintirile noastre
Le voi face să merite să îşi amintească de ele ani de zile.
Amintiri, amintiri.