Acest cântec al meu,
Imnul iubirii,
Ţi-l cânt acum,
Cu durerea mea,
Atât de puternică, de mare,
Care-mi străpunge inima.
Dar e-o dimineaţă cu cer senin,
Iar peste câmpuri simţi miros de vin.
Te-am visat, şi acum
Te văd încă acolo.
O, câtă nostalgie,
O frescă pare dealul.
Plâng, ce nebunie
A fost să plec atunci.
Această melodie,
Imnul iubirii,
Ţi-l cânt şi simt
Toată durerea mea
Atât de puternică, de mare,
Care-mi străpunge inima.
Dar e-o dimineaţă senină,
Iar peste câmpuri e-o moară enormă,
Acolo mi s-a născut destinul
Cel amar fără tine,
Cel amar fără tine.
Şi această inimă cântă
O dulce melodramă,
E imnul iubirii,
Ce-l voi cânta pentru tine.
E o melodramă pe care
Eu o cânt fără tine.