Me dediqué a perderte [Romanian translation]

De ce nu ți-am sărutat sufletul,

Cât încă mai puteam?

De ce nu ți-am îmbrățișat viața,

Când o aveam?

Eu, cel care nu-mi dădeam seama

Cât te durea...

Eu, cel care nu știa

Ce rău îmi făcea...

Cum se poate să nu fi observat niciodată

Că nu mai zâmbeai?

Și că, înainte să sting lumina,

Nu îmi mai ziceai nimic.

Că acea iubire ți-a trecut,

Că a ajuns ziua

În care nu mai simțeai ceva pentru mine,

Că deja nici nu te mai durea.

M-am dedicat pierderii tale.

Și m-am înstrăinat în unele momente,

Ce s-au dus pentru totdeauna.

M-am dedicat la a nu te vedea.

Și m-am închis în lumea mea.

Și n-ai putut să mă oprești.

Și m-am îndepărtat mii de ori,

Și când m-am întors,

Te pierdusem pe vecie...

Și am vrut să te opresc.

Atunci am descoperit

Că deja mă priveai diferit.

M-am dedicat pierdirii tale.

M-am dedicat pierderii tale.

De ce nu m-am dăruit ție,

Când încă mai era timp?

De ce nu am putut să realizez

Ceea ce pănă acum înțeleg?

Că ai fost totul pentru mine

Și că eu eram orb.

Te-a lăsat în urmă,

Timpul ăsta blestemat.

M-am dedicat pierderii tale.

Și m-am înstrăinat în unele momente,

Ce s-au dus pentru totdeauna.

M-am dedicat la a nu te vedea.

Și m-am închis în lumea mea.

Și n-ai putut să mă oprești.

Și m-am îndepărtat mii de ori,

Și când m-am întors,

Te pierdusem pe vecie...

Și am vrut să te opresc.

Atunci am descoperit

Că deja mă priveai diferit.

M-am dedicat pierdirii tale.

M-am dedicat pierderii tale.