Nu departe de Ierusalim
Am mers o milă singur în lumina lunii
Și deși milioane de stele străluceau
Inima mea era pierdută pe o planetă îndepărtată
Ce se rotește în jurul Lunii de aprilie
Rotindu-se într-un cerc de tristețe
Sunt pierdut fără tine
Sunt pierdut fără tine
Deși toate regatele se prefac în nisip
Și se pierd în mare
Sunt nebun după tine
Sunt nebun după tine
Și din văile întunecate, pustii
Am auzit cântecele vechi ale tristeții
Dar la fiecare pas mă gândeam la tine
Fiecare pas, numai la tine
Și fiecare stea era un fir de nisip
Rămășițe ale unui ocean uscat
Spune-mi, cam cât să mai aștept?
Cam cât să mai aștept?
Ei zic că în deșert este un oraș
Făcut din vanitatea unui rege vechi
Dar orașul este în ruine
Unde vântul suflă și vulturii cântă
Acestea sunt lucruri făcute de om
Aceasta este suma ambițiilor noastre
Ar deveni închisoarea vieții mele
Dacă tu ai deveni soția altuia
Cu fiecare închisoare făcută praf
Inamicii mei umblă liberi
Sunt nebun după tine
Sunt nebun după tine
Și n-am fost niciodată în viața mea
Mai singur decât sunt acum
Deși îmi impun dominația peste tot ce văd
Nu înseamnă nimic pentru mine
Nu există victorii
În toate istoriile noastre, fără iubire
Și deși deții puterea să distrugi tot ceea ce văd
Cu fiecare închisoare făcută praf
Inamicii mei umblă liberi
Deși toate regatele se prefac în nisip
Și se pierd în mare
Sunt nebun după tine
Sunt nebun după tine