Priveşte-mă în ochi,
Şi te rog iartă-mă, îmi pare cu adevărat rău!
Te iubesc, şi ştiu
Că am greşit şi că nu pot trăi fără tine.
Nu am putut să ne menţinem,
Eram obosiţi şi totul era atât de greu pentru noi,
Şi acum sunt foarte singură , şi sper că înţelegi
Că fără dragostea ta, nimic nu contează pentru mine.
Ei spun că lebedele nu pot trăi niciodată despărţite,
Deci aşteaptă, nu trebuie să te grăbeşti.
Nu-mi spune că iubirea noastră s-a rătăcit,
Că nu există cale de întoarcere acum.
Se spune că lebedele nu pot trăi niciodată despăţite,
Deci aşteaptă, nu trebuie să te grăbeşti,
Ţine-mă acum aproape , aprinde-mi iar iubirea ,
Aceasta este iubirea lebedelor obosite…
Visele mele sunt goale, neînsufleţite.
Mi-e dor de tine, şi totul este atât de greu fără tine.
Stăm în ploaie, spune ceva, nu sta tăcut
Cheamă-mă, pentru că fără dragostea ta sufăr.
Şi te implor, te rog să dai.
Fiecare zi inima mea este chinuită,
Poate odată, vei veni în visele mele
Şi mă iei fără a căuta pe altcineva.
Ei spun că lebedele nu pot trăi niciodată despărţite,
Deci aşteaptă, nu trebuie să te grăbeşti.
Nu-mi spune că iubirea noastră s-a rătăcit,
Că nu există cale de întoarcere acum.
Se spune că lebedele nu pot trăi niciodată despăţite,
Deci aşteaptă, nu trebuie să te grăbeşti,
Ţine-mă acum aproape , aprinde-mi iar iubirea ,
Aceasta este iubirea lebedelor obosite.
Iubirea e ceva ce nu poate fi uitat,
Spune-mi că şi tu gândeşti aşa,
Trage-mă aproape şi aprinde-mi inima!
Se spune că lebedele nu pot trăi niciodată despăţite,
Deci aşteaptă, nu trebuie să te grăbeşti
Ţine-mă acum aproape , aprinde-mi iar iubirea.
Aceasta este iubirea lebedelor obosite
Ţine-mă acum aproape , aprinde-mi iar iubirea.
Aceasta este iubirea lebedelor obosite
Lebede obosite, obosite…