Lyfjaberg [Romanian translation]

Pune-ți sufletul în șa, lasă-l să călărească

Cu ochi orbi vei găsi calea

Trage aer în piept - lasă gândurile să zboare

Expiră încet - prin vânt călătorești

Răsucește fusul, să țeși gânduri și viziune

Descântecul scoate sufletul din corp

Ieși pe ușă, prin pânza de păianjen

Du-te, desculț ai de cărat o grea povară

În adâncul tău se află o cărare abruptă

Sus, pe vârful tămăduitor, stau nouă fecioare

La prima răscruce, te oprești

Aruncă-ți hainele și tot ce deții

Nu-ți vor fi de folos de-a lungul călătoriei

Povara e mai ușoară, dar drumul rămâne greu

La a doua răscruce, te oprești

Abandonează timpul și gândurile apăsătoare

Nu-ți vor fi de folos de-a lungul călătoriei

Povara e mai ușoară, dar drumul rămâne greu

La a treia răscruce, te oprești

Abandonează frica, lasă măștile să cadă

Nu-ți vor fi de folos de-a lungul călătoriei

Povara e mai ușoară, dar urmează cel mai greu pas

Dezgolit în vârf, muntele te cunoaște

Nordul are o aripă de vultur ce face vânt

În jurul tău, femeile din umbră dansează

Cântă și invocă mărețele rune pentru tine

Răni și boli

ale măduvei și ale oaselor

ale cărnii și ale sângelui

ale trupului și ale pielii

în vreme și în vânt

dispari

te chem în muntele albastru

unde nici soarele, nici luna nu te ating

te chem în pădurea în care nu trăiește nimeni

și în marea în care nu vâslește nimeni

adânc, sub stânci

unde nu există rău

printre râuri mergi

în ocean înoți

În vreme și în vânt

dispari

Nici soarele, nici luna

nu te ating

Afundă-te în marea în care

nu vâslește nimeni

Mergi printre râuri,

înoată în ocean

Muntele-vindecător rezistă veșnic

pentru a-i alina pe cei bolnavi și în durere

Toți cei care urcă muntele

vor fi tămăduiți de boala lor de-o viață

Lasă totul în urmă pe Muntele-vindecător

Acolo sus, toate râurile

curg înspre nord și în jos

Salvați sunt cei care au ajuns la destinație