Luna [Romanian translation]

Refren:

Numai tu-mi poți auzi sufletul, numai tu-mi poți auzi sufletul.

Lună, tu,

Cât de multe cântece există care răsună,

Dorințe care, de-a lungul secolelor,

Au străbătut cerul pentru a ajunge la tine,

Portal pentru poeții care nu mai scriu

Și care-și pierd până și rațiunea,

Tu primești suspinele îndrăgostiților

Și dăruiești un vis fiecărui suflet,

Lună care mă privești, ascultă-mă acum!

Refren:

Numai tu-mi poți auzi sufletul, numai tu-mi poți auzi sufletul

Lună, tu,

Care cunoști timpul eternității

Și calea dreaptă a adevărului,

Fă mai multă lumină în inima asta a mea,

Inima asta de om care nu știe, nu știe

Că dragostea poate ascunde durerea,

Precum un foc îți poate arde sufletul.

Refren: Numai tu-mi poți auzi sufletul, numai tu-mi poți auzi sufletul.

Lună, tu,

Tu iluminezi cerul și imensitatea lui

Și tu ne arăți doar jumătatea pe care o vrei,

Așa cum facem aproape mereu,

Îngeri de lut care nu zboară,

Suflete de hârtie care iau foc,

Inimi asemenea frunzelor care cad apoi,

Visuri făcute din aer care se volatilizează,

Copiii pământului și copiii tăi, știi că

Că dragostea poate ascunde durerea,

Precum un foc îți poate arde sufletul.

Însă inima noastră respiră cu iubire,

Este forța care mișcă și iluminează totul!

Refren:

Numai tu-mi poți auzi sufletul, numai tu-mi poți auzi sufletul

Lumină albă, zeița mea, zeiță tăcută!