Voi rezugrăvi apartamentul în roz.
În dormitor va fi noapte, iar în bucătărie - dimineaţă.
Voi lăsa descuiate toate uşile.
Totul va cânta la o mişcare a mâinii.
Dar când din cer, în palmă
cade noaptea grea - dansează vântul,
Păşesc spre el agale.
Mă visez departe de casă - acolo mă aşteaptă
Sute de milioane de case și noaptea.
Orașul îl îmbrăţişează.
Nu știu cum să spun că aceasta e cea mai frumoasă noapte.
Nu știu cum să spun că, împreună cu el, e cea mai frumoasă noapte.
Nu știu ce e adevăr, nu ştiu ce e minciună.
Eu cânt despre cerul din care cade ploaia.
Nu-mi amintesc câte chipuri am văzut.
În cartea vieții mele sunt pagini prea puţine.
Dar când din cer, în palmă
cade noaptea grea - dansează vântul,
Păşesc spre el agale.
Mă visez departe de casă - acolo mă aşteaptă
Sute de milioane de case și noaptea.
Orașul îl îmbrăţişează.
Nu știu cum să spun că aceasta e cea mai frumoasă noapte.
Nu știu cum să spun că, împreună cu el, e cea mai frumoasă noapte.