Dragoste, salvează-mă,
Vino și vorbește cu mine,
Ridică-mă
Și nu mă lăsa să cad.
Nici un om nu este dușmanul meu,
Propriile mele mâini mă încarcerează,
Dragoste, salvează-mă.
Mulți străini am întâlnit
Pe drumul către regretul meu,
Mulți pierduți care caută să se găsească pe ei înșiși în mine.
Ei îmi cer să dezvălui
Gândurile pe care le-ar ascunde.
Dragoste, salvează-mă.
Iar soarele din cer
Face o umbră, a ta și a mea,
Întinzându-se, în timp ce soarele se scufundă în mare.
Sunt aici fără un nume,
În palatul rușinii mele,
Dragoste, salvează-mă.
În oglinda rece a unui pahar
Îmi văd reflexia,
Văd nuanțele întunecate a ceea ce eram.
Văd stacojiul minciunilor mele,
Văd violetul ochilor ei,
Dragoste, salvează-mă.
Iar soarele din cer
Face o umbră, a ta și a mea,
Întinzându-se, în timp ce soarele se scufundă în mare.
Sunt aici fără un nume,
În palatul rușinii mele,
Dragoste, salvează-mă.
Da, chiar dacă merg
În valea umbrei,
Totuși, nu mă voi teme de rău.
Ți-am blestemat pedeapsa și ajutorul,
Nu mai mă liniștesc.
Dragoste, salvează-mă.
Șa, la, la, la, ...