Tot ceea ce-am vrut să-ţi spun şi n-am putut să-ți şoptesc.
Sunt doar vise unui laş.
Toate cuvintele pe care le-am scris pe spatele tau.
Nu mai sunt frisoane, nu mai înseamnă nimic, nimic..
Ceea ce despre visele pe care le-am făcut în patul meu?
Ce se va întâmpla cu poveştile pe care au fost în nevoie?
Ce se va întâmpla cu toate, dacă vocea mea nu vorbească?
Îți datorez pupici pe care nu ţi-am dat.
A rămas în aer,
Atingând buzele noastre,
Şi nu ştiu de ce am tăcut atât de mult..
Refren:
Ceea ce niciodată nu ţi-am spus e că un avion de hârtie,
Pe care s-a rupt cu ploaie.
Uzând aripile lui cu frică să cadă.
Ceea ce niciodată nu ţi-am spus e că un avion de hârtie.
Pe care a fost rupt din cauză marelui.
Navigând fără ţintă, fără să ştie cum să se întoarcă.
A fost iremediabil să nu mă pierd în zâmbetul tau când mă uit la tine.
Şi azi nu mă pot găsi.
Indiferent ce se întâmplă, voi simti
Că am nevoie de doi său trei eternități
Să-ţi spun tot, tot, tot...
Câţi 'te iubesc' pe care încă nici măcar le-ai ascultat.
Câţi 'mi-e dor de tine" pe care încă nu le-am pronunţat.
Câţi 'viaţă mea, nu pleacă', câţi 'Stai alaturi de mine.'
Îţi datorez promisiuni pe care nu le-am îndeplinit.
Şi azi mai mult ca oricând, sunt problemele mele.
Şi nu stiu de ce, am tăcut atât de mult..
Refren:
Ceea ce niciodată nu ţi-am spus e că un avion de hârtie,
Pe care s-a rupt cu ploaie.
Uzând aripile lui cu frică să cadă.
Ceea ce niciodată nu ţi-am spus e că un avion de hârtie.
Pe care a fost rupt din cauză marelui.
Navigând fără ţintă, fără să ştie cum să se întoarcă.
Refren:
Ceea ce niciodată nu ţi-am spus e că un avion de hârtie,
Pe care s-a rupt cu ploaie.
Uzând aripile lui cu frică să cadă.
Ceea ce niciodată nu ţi-am spus e că un avion de hârtie.
Pe care a fost rupt din cauză marelui.
Navigând fără ţintă, fără să ştie cum să se întoarcă.
Navigând fără ţintă, fără să ştie cum să se întoarcă.