Te las liberă, asta mă îndurerează
Te las liberă, nu sunt încă pregătit
Cere-mi să te țin aici, poți s-o pretinzi
Să de dezleg este ușor, dificil să te oblig
Pielea ți-e sensibilă, nu vreau să te mai rănesc
Iubire, te voi blestema! Eu să te pierd nu știu...
Pun inima într-un sertar
De ciudă nu o voi mai purta niciodată
Puțin încăpățânat, puțin distrat
E deja o viață de când nu mai ești a mea
Vând trandafiri în timp ce te aștept
Toată lumea mă cunoaște, știe de tine
Orbul ambulant, nebunul
Tot disprețul meu, libertatea
Te las liberă, oricum va trebui să te întorci
Nu poți rezista, îți va fi frig și foame, iubire!
Gata cu cătușele, jur! Niciodată!
Aer și lumină câtă vrei tu...
Să ne pierdem, să ne uităm
Nu cred, nu e corect, nu se poate
Nu ați iubit atât...
Și apoi... nu o cunoașteți pe ea
Nu mă lăsa în acest infern
Toată lumea e pregătită să râdă de mine
- Orbul ambulant, nebunul -
De ce nu nu vrei să mă crezi, de ce?
Ea, m-a implorat!
Eu am strâns-o așa tare!
Ca să nu fugă de aici...
Ca să nu fugă de aici...
Ca să nu fugă niciodată de aici