Les moulins de mon cœur [Romanian translation]

Ca o piatră aruncată

ântr-un fermecat pârău,

ce puzderie de cercuri

lasă ândărătul său;

ca un carusel de lună

constelat pe frunţi de cal,

ca a lui Saturn cunună,

ca un glob de carnaval;

cum minutele eterne

mână Primul Rotitor,

şi ân jurul lumii-aşterne

drumul dragei sale flori -

aşa-mi faci să se rotească

ale sufletului mori.

Ca un ghemotoc de lână

strâns ân mâne de-un copil;

ca un vechi refren ce-ngână

harpa vântului febril;

ca un rotocol de neauă,

ca un zbor de alcatraz,

pe-o pădure scandinavă,

pe-al oceanelor talaz;

cum minutele eterne

mână Primul Rotitor,

şi ân jurul lumii-aşterne

drumul dragei sale flori -

aşa-mi faci să se rotească

ale sufletului mori.

La izvor atunci păru că

nu te-am ânţeles, nu ştiu;

ânsă vara e pe ducă,

cuibul păsării-i pustiu;

şi deja de pe arină

paşii noştri, vai! dispar...

Şed la masa ce suspină

sub stiloul solitar;

ca un toboşar ce plânge

sub asaltul asprei ploi;

ca un cântec ce se stânge

cu-amintirile din noi;

ş-ale toamnei frunze moarte,

ce seninul vor uita,

au acum, că mi-eşti departe,

luciul din şuviţa ta.

Ca o piatră aruncată

ântr-un fermecat pârău,

ce puzderie de cercuri

lasă ândărătul său

âmi roteşti, cu al tău nume,

fără saţ ân astă lume,

ale sufletului mori.