Trenul vieţii
Este un frumos tren mic,
Care te conduce din leagăn
Până la sfârşitul sfârşitului.
El face „Iup!”
„Bravo!”, „ Olala!”,
„De ce nu ai venit?”
„ Cum eşti acolo deja?”
Fiecare îl ia,
Sunt unii care călătoresc stând,
Alţii care dorm în picioare,
Aşa este trenul vieţii, trăiască viaţa!
Dar dacă pierzi marşul,
Nu mai avem ce vorbi.
Trenul vieţii,
Este un mic tren care trece
Peste munţi de plictiseală
La colinele bucuriei.
El face „Da”,
„Poate” şi apoi „Nu”.
El face ziua şi noaptea,
Asta depinde de staţie.
„Gară de triaj. Atenţie la plecare!”
O, iată frumoasele vagoane !
Dacă depinde de mine
Le iau pe toate deodată.
Atenţie, vei rămâne pe peron!
Mi-e teamă de a-mi greşi calea,
Cântăreţ, pastor, avocat...
Dar trenul nu aşteaptă.
Trenul vieţii
Este un mic tren care face
Încetarea de a face pipi în pat,
Încetarea de cafea cu lapte,
El face „Inventezi”,
„ Cât este de curios”,
„A, bine, eşti sigur de asta”
„Adevărat, nu ştiam”.
Fiecare îl ia,
Sunt unii care călătoresc stând,
Alţii care dorm în picioare,
Aşa este trenul vieţii, trăiască viaţa!
Dar dacă pierzi marşul,
Nu mai avem ce vorbi.
El face să crească
Frumoase abdomene complet rotunde,
„O, frumosul bebeluş...”
O, bietul muribund”
El face „Da”,
„Poate” şi apoi „Nu”.
El face ziua şi noaptea,
Asta depinde de staţie.
„ Capătul: toată lumea coboară!”
O, într-adevăr acest tren merge prea repede,
Este o cursă de urmărire
De-a lungul anilor.
Atenţie!
Trebuie să eliberaţi peroanele,
Ceilalţi călători sunt acolo,
Ei te îmbrâncesc de bucurie,
Şi trenul nu aşteaptă.
Trenul vieţii,
Este un mic tren care trece
Peste munţi de plictiseală
La colinele bucuriei.
Trenul vieţii,
Este un mic tren complet albastru,
Care te conduce de la supărare
Până la tărâmul Bunului Dumnezeu.
Fiecare îl ia,
Sunt unii care călătoresc stând,
Alţii care dorm în picioare,
Aşa este trenul vieţii, trăiască viaţa!
Dar dacă pierzi marşul,
Nu mai avem ce vorbi.
Trenul vieţii
Este un frumos tren mic,
Care te conduce din leagăn
Până la sfârşitul sfârşitului.
El face „Iup!”
„Bravo!”, „ Olala!”,
„De ce nu ai venit?”
„ Cum eşti acolo deja?”
Fiecare îl ia,
Sunt unii care călătoresc stând,
Alţii care dorm în picioare,
Aşa este trenul vieţii, trăiască viaţa!
Dar dacă pierzi marşul,
Nu mai avem ce vorbi.