Eu nu bag mâna în foc nici pentru mine însumi.
Nu înțeleg cum fucționează mecanismul meu.
Uneori îmi doresc să râd
Și fără să-mi dau seama încep să plâng.
Dacă mă apucă o durere de cap,
În loc de o aspirină — o bere!
Dacă văd de la o fereastră că se-arată luna,
În loc să mă pun în pat — un vaccin
De singurătate și nebunie.
Dacă știu că mâine e zi de lucru
Mereu există penultima înghițitură.
Dacă știu că buzele tele le doresc pe ale mele,
Deja nu îmi mai vine să le sărut.
Dacă simt că cineva se apropie
De mine cu intenții rele,
Îi deshid cât de larg se poate porțile
Vieții mele de naiba ca să o distrugă.
Atunci, singur și mohorât,
Mă necăjesc până în ultima picătură,
Ridicând în slăvi evangheliile religiei mele,
Care e cea a idioților.
Strada mea ar trebui să fie destul de îngustă:
35 de ani împiedicându-mă de aceeași piatră.
Uneori îmi doresc să râd
Și fără să-mi dau seama încep să plâng.
Dacă mă apucă o durere de cap,
În loc de o aspirină — o bere!
Dacă văd de la o fereastră că se-arată luna,
În loc să mă pun în pat — un vaccin
De singurătate și nebunie.
Dacă știu că mâine e zi de lucru
Mereu există penultima înghițitură.
Dacă știu că buzele tele le doresc pe ale mele,
Deja nu îmi mai vine să le sărut.
Dacă simt că cineva se apropie
De mine cu intenții rele,
Îi deshid cât de larg se poate porțile
Vieții mele de naiba ca să o distrugă.
Atunci, singur și mohorât,
Mă necăjesc până în ultima picătură,
Ridicând în slăvi evangheliile religiei mele,
Care e cea a idioților.
Nu știu dacă mă contrazic
Sau nu înțeleg ce zic.
De multe ori mă gândesc
Dacă sunt doar ceea ce văd.
Și nu înțeleg,
Și nu realizez
Cum pot să fiu atât de nebun
Ca să înfrunt singur dansul ăsta,
Știind că sunt încă șchiop.
Și capul meu
Care confundă
Minciunile cu adevărurile,
Se gândește că a văzut luna.
Azi ne mai auzim prin baruri.