Cu ochii în gol
Ea mă privește când trec.
În adâncul ridurilor ei
Eu m-am poticnit.
Frumosul ei chip lovit
Îmi dă dureri de burtă
Ca o stea lividă
La un pas de a cădea.
Ea trage dintr-un chiștoc reaprins de o sută de ori
Când eu îi întind mâna prin fum.
Păpușa mea era atât de frumoasă
Ea, pe care îngerii o uitaseră.
Și dacă am fi privit-o puțin
Poată că
Iarna n-ar fi distrus-o.
Cu un picior în gol,
Ea s-a mutat.
Își pierde echilibrul
Între două lacrimi sărate.
Ceva ca un gust acid
Îi obsedează săruturile.
Ea spune că e lucidă,
Niciodată nu se va mai căsători.
Ea trage dintr-un chiștoc reaprins de o sută de ori
Când eu îi întind mâna prin fum.
Păpușa mea era atât de frumoasă !
Ea, pe care îngerii o uitaseră.
Și dacă am fi privit-o puțin,
Poată că,
Iarna n-ar fi distrus-o.
Și iarna păstrez inima ta la căldură
Așteptând revenirea soarelui.
Și dacă a mea stă iarna la căldură
Să știi că eu veghez asupra ta.
Păpușa mea era atât de frumoasă !
Ea, pe care îngerii o uitaseră.
Și dacă am fi privit-o puțin,
Poată că,
Iarna n-ar fi distrus-o.
Poate că
Iarna a durat deja prea mult.