Zi după zi zilele mor
Lăsând o viață-n urma lor
În curtea omului cu sufletul rănit,
Flori nu mai cresc, și iarba a îngălbenit
Pe trunchiul mort nu mai crește nimic
Doar fructele durerii ce-a trăit
Pereții patru ai casei lui
Adăpostesc doar golul
Prietenii-au plecat pe rând
Cu râsul lor și al lor cînt
Prietenii-au plecat pe rând
Cu râsul lor și al lor cînt
Din când în când, s-adape lacrimi vin
A ierbii arse amintiri
Dar care soare putea va încălzi
Zile ce-au fost sau care vin ?
Pereții patru-ai casei lui
Adăpostesc doar golul
Prietenii-au plecat pe rând
Cu râsul lor și al lor cînt
Prietenii-au plecat pe rând
Cu râsul lor și al lor cînt
Zi după zi zilele mor
Lăsând o viață-n urma lor