Obsedate de ceea ce e mai rău
Și nu prea lungi
Suspinele mele
Devin metafizice.
Am în cerul meu
Tone de stele,
Le ating cu aripile
Și îngerul Gabriel cade!
Obsedată de ceea ce e mai rău,
Puțin prea fizică
Dorința de a mă cutremura
Este paranoică!
Sunt dezgustată de atâta ascetism!
Viața mea devine cuprinsă de-ntuneric,
Eu fără grai,
Fara sex devin slăbită!
Iubirea nu înseamna nimic
Atunci când e corectă politic.
Iubești,
Nu știi când te rănești.
Iubirea nu înseamnă nimic
Atunci când totul este corect sexual
Te plictisești.
Țipi pentru ca asta să înceteze
Viața nu înseamnă nimic...
Când viața este indiferentă!
Viața se sfărșește și vă scutură
Sângele în scrum de țigară
Viața e buna...
Este dulce ca mierea!
Când ea devine acidă din cauza dinamitei
Cine mă iubește mă urmează!
Obsedate de ceea ce e mai rău
Și nu prea lungi
Suspinele mele
Devin metafizice.
Am în minte
Tone de piruete,
Saltul îngerului
Nu mi se pare deloc ciudat.
Obsedată de ceea ce e mai rău
Și deloc comunicativă
Să-mi împart râsetele
Mai degrabă crispate,
Am în sfera mea
Un efect de seră,
Sângele meu fierbe,
Eu fierb din cauza a toate astea, în somn.