Кони привередливые [Koni priveredlivye] [Romanian translation]

Peste rîpe-n lungi prăpăstii, chiar pe marginea de stei

îi strunesc şi le dau bice năzuroşi cailor mei.

Nu ştiu, parcă nu am aer, beau tot vîntul, hăpăi ceaţa

şi extazul mă distruge: „Gata viaţa, gata viaţa!"

Mai încet, trăpaşii mei, mai lentă fuga!

N-ascultaţi de biciul îndesat

Năzuroşi cai am găsit să-mi afle ruga.

N-am s-ajung sfîrşitul vieţii, n-am să termin de cîntat.

Caii adăpa-voi, cîntecul cînta-voi -

dar pr muche baremi o clipită sta-voi.

Voi pieri: o să mă sufle uraganul ca pe-o scamă

şi în sănii mă vor duce galopînd peste gheţuş.

Caii mei, să bateţi pasul mai încet spre lunga vamă,

doar puţin lungiţi-mi drumul înspre ultimul culcuş!

Mai încet, trăpaşii mei, mai lentă fuga!

Nu zburaţi într-un galop turbat.

Năzuroşi cai am găsit să-mi afle ruga.

N-am ajuns sfîrşitul vieţii şi nici cîntul - de cîntat.

Caii adăpa-voi, cîntecul cînta-voi -

dar pe muche baremi o clipită sta-voi!

Noi am reuşit. În ceruri nu se-ntîrzie popasul.

De ce însă heruvimii cîntă-acolo cu voci slute?!

Ori din cauza plînsorii, clopoţelul şi-a stins glasul,

ori eu strig ca bidiviii să n-alerge-atît de iute. -

Mai încet, trăpaşii mei, mai lentă fuga!

Biciul şi cravaşa nu priesc.

Ce cai năzuroşi mi-ascultă ruga?!

Dacă viaţa n-am sfîrşit-o, măcar cîntul să-l sfîrşesc.

Caii adăpa-voi, cîntecul cînta-voi -

dar pa muche, baremi, clipa-ntîrzia-voi.