(refren)
Cântându-mi durerea cu degetele lui,
Cântându-mi viaţa cu vorbele lui,
Ucigându-mă cu blândeţe cu al său cântec,
Ucigându-mă cu blândeţe cu al său cântec,
Spunându-mi întreaga viaţă cu vorbele lui,
Ucigându-mă cu blândeţe cu al său cântec.
Am auzit că el cântă un cântec frumos,
Am auzit că el are un stil,
Şi astfel am venit să-l văd
Şi să-l ascult pentru o vreme.
Şi acolo era băiatul ăsta tânăr,
Un străin pentru mine.
(refren)
Am simţit că mă cuprinde febra,
Ruşinată de mulţimea de oameni
Am simţit că mi-a descoperit literele
Şi că le-a citit tare pe fiecare.
M-am rugat ca el să termine
Dar el cântat mai departe.
(refren)
Cânta ca şi cum m-ar fi cunoscut
În toată deznădejdea mea întunecată
Şi apoi a privit prin mine
Ca şi cum nici nu aş fi fost acolo
Şi a continuat să cânte,
Să cânte clar şi tare.
Cântându-mi durerea cu degetele lui,
Cântându-mi viaţa cu vorbele lui,
Şi ucigându-mă cu blândeţe...
Ucigându-mă cu blândeţe cu al său cântec,
Spunându-mi întreaga viaţă cu vorbele lui,
Ucigându-mă cu blândeţe cu al său cântec.
Îmi cânta durerea cu degetele lui,
Cântându-mi viaţa cu vorbele lui,
Ucigându-mă cu blândeţe cu al său cântec,
Ucigându-mă cu blândeţe cu al său cântec,
Spunându-mi întreaga viaţă cu vorbele lui,
Ucigându-mă cu blândeţe, cu blândeţe, cu blândeţe cu al său cântec.