Ochii mei privesc drumul, inima mi-e mâhnită,
Vino tu însăți sau trimite o veste!
Am aflat că ai trimis o scrisoare de două rânduri,
Ai dus-o la tren și ai uitat de starea ta.
Trenul negru întârzie, poate nu va veni niciodată,
Străbate munți, nu-mi știe necazul,
Își urlă fumul, nu-mi vede starea,
Inima mea se umple de tristețe, lacrimile mele nu se opresc...
Durerea e în mine, leacul e la tine,
Vino tu însăți sau trimite-mi o veste!
Am aflat că ai trimis o scrisoare de două rânduri,
Ai dus-o la tren și ai uitat de starea ta.
Trenul negru întârzie, poate nu va veni niciodată,
Străbate munți, nu-mi știe necazul,
Își urlă fumul, nu-mi vede starea,
Inima mea se umple de tristețe, lacrimile mele nu se opresc...