Kalbim Tatilde [Romanian translation]

Poate ne trezim pe o plajă,

Nu vorbi, dă-mi mâna încet,

Îți voi spune cu vorbele cele mai simple,

Când iubirea lovește e ca și cum inima mea e în vacanță zi de zi.

Știi,

Nu obișnuiam să zâmbesc așa înainte să te cunosc.

Soarele nu răsărea astfel,

O singură privire de-a ta îmi sfârșește toate întristările, problemele,

Inima nu obișnuia să bată așa.

Oh, și dacă mângâi,

Focurile sunt suportabile,

Nu mai știu în câte nopți am vorbit despre absența ta.

Bine ai venit în vara și iarna mea!

Mi-ar fi milă chiar și pentru lacrimile tale,

Aș muri dacă ți s-ar întâmpla ceva,

Viața mea s-ar sfârși!

Și de parcă n-am fost niciodată tristă,

N-am fost jignită și nu m-am plâns,

De parcă nu m-am mai îndrăgostit,

Precum un vânt blând,

Sufli și primăvara vine,

Căci tu ești adâncul raiului...