Pe cât de comfortabil mă simt,
Am nevoie să mă reasiguri.
Şi pe cât de comfortabil te simţi,
Numeri zilele.
Dar dacă mi-aş fi dorit linişte,
Aş fi şoptit.
Şi dacă mi-aş fi dorit singurătate,
Aş fi ales să plec.
Şi dacă mi-ar fi plăcut respingerea,
Aş fi încercat să trec un casting.
Şi dacă nu te-aş fi iubit,
Ai fi ştiut.
Şi de ce nu mă poţi pur şi simplu ţine în braţe,
Şi de ce e atât de greu,
Şi, îţi place să mă vezi sfărâmată
Şi oare de ce îmi mai pasă,
Îmi mai pasă.
Spui că acum vezi lumina
La capătul acestui îngust hol.
Îmi doresc să nu fi avut importanţă,
Îmi doresc să nu-ţi fi dăruit totul.
Dar dacă mi-aş fi dorit linişte,
Aş fi şoptit.
Şi dacă mi-aş fi dorit singurătate,
Aş fi ales să plec.
Şi dacă mi-ar fi plăcut respingerea,
Aş fi încercat să trec un casting.
Şi dacă nu te-aş fi iubit,
Ai fi ştiut.
Şi de ce nu mă poţi pur şi simplu ţine în braţe,
Şi de ce e atât de greu,
Şi, îţi place să mă vezi sfărâmată
Şi oare de ce îmi mai pasă.
Micuţ copilaş neînţeles,
Nimănui nu-i place o faţă tristă,
Dar nu-mi aduc aminte de o viaţă fără el,
Cred că am avut şi zile bune, cu adevărat,
Cred că am avut şi zile bune, cu adevărat.
Şi de ce (de ce) nu mă poţi pur şi simplu ţine în braţe,
Şi de ce e atât de greu,
Şi, îţi place să mă vezi sfărâmată
Şi oare de ce îmi mai pasă?