Departe în Louisiana, aproape de New Orleans,
Adânc în pădure, printre plantele perene,
Se afla o cabană de buşteni făcută din pământ şi lemn
Unde locuia un băiat de la ţară numit Johnny B. Goode*
Care nu a învăţat niciodată să scrie şi să citească bine,
Dar care putea să cânte la chitară ca şi cum ai suna din clopoţel.
Hai, hai,
Hai, Johnny, hai,
hai,
Hai, Johnny, hai,
Hai,
Hai, Johnny, hai,
Hai,
Hai, Johnny, hai,
Hai,
Johnny B. Goode.
El îşi purta chitara într-un sac de iută
Sau stătea sub un copac lângă calea ferată,
O, inginerii îl vedeau stând la umbră,
Cântând la chitară în ritmul făcut de maşini,
Trecătorii se opreau şi spuneau:
„Vai! Dar băieţaşul ăla de la ţară chiar ştie să cânte!”
Hai, hai,
Hai, Johnny, hai,
hai,
Hai, Johnny, hai,
Hai,
Hai, Johnny, hai,
Hai,
Hai, Johnny, hai,
Hai,
Johnny B. Goode.
Mama lui i-a spus: „Într-o zi o să fii bărbat
Şi o să fii şeful unei trupe mari.
Mulţi oameni venind de la mile distanţă
Te vor asculta cântând până la apus.
Poate într-o zi numele tău o să fie celebru,
Spunând: Johnny B. Goode în seara asta!”
Hai, hai,
hai, Johnny, hai,
Hai, hai, hai, Johnny, hai,
Hai, hai, hai, Johnny, hai,
Hai, hai, hai, Johnny, hai,
Hai,
Johnny B. Goode.