Cine-a zis că pânza vieţii e ţesută într-un vis
că viaţa-i plină de vise de necrezut?
Aşa că singurul fel de a trăi e să joci fiecare scenă
şi să-ţi joci rolul aşa bine, dar cine-i dezamăgit?
Acum şi din nou, găsesc că n-ai un prieten
Cin eştie, eu vin şi eu plec
Dar e viaţa ta, e viaţa ta,
Asta e viaţa ta
Chiar dacă lumea-i aglomerată, tu încă găseşti un loc gol
şi ştiu că asta te lasă neajutorat şi confuz
Şi căutarea ta după iubire te-a lăsat privind în gol
Încă o inimă sfărâmată, aşa că la ce bun?
De câte ori am fost aşa de greu de găsit?
Ştii, eu vin, eu plec
Dar e viaţa ta, e viaţa ta,
Asta e viaţa ta
Cum te simţi când nu-i prin preajmă?
Poate fi adevărat când e de negăsit?
Cine-a aprins flacăra lumânării aseară
şi cine s-a lăsat aprinsă atât de uşor?
Şi cine a lăsat-o să ardă până dimineaţa
şi dis-de-dimineaţă mi s-a oferit?
Aşa că, în sfârşit, ştii...
Asta e viaţa ta, e viaţa ta,
Asta e viaţa ta
Asta e viaţa ta, e viaţa ta,
Asta e viaţa ta