Spui că mă iubeşti
şi greu de-mi amintesc numele tău
iar dacă ţi-aş spune "te iubesc" la lumina lumânării
n-aş fi decât eu cel vinovat
dar e ceva înăuntrul meu
care-mi întoarce gândul departe
Vai, cât te-aş fi putut iubi
dacă te-aş fi putut lăsa să stai...
E târziu, dar sângerez în mine
E târziu, e oare doar mândria mea bolnavă?
Prea târziu, chiar acum sentimentul pare să mă fure
atât de târziu, deşi plâng, nu pot decât să te aud spunând
"E târziu, e târziu, e târziu"
Dar nu prea târziu...
Felul în care mă iubeşti
e cea mai dulce dragoste din jur,
dar după tot acest timp,
pe cât încerc,
pe-atâta pare să mă dezamăgească.
Acum îmi spui că pleci
şi nu pot să cred că e adevărat,
O, ştii că eu te pot iubi
deşi ştiu că nu pot spune adevărul...
O, tu m-ai făcut să mă iubeşti,
nu-mi spune că s-a zis cu noi...
E târziu, dar mă înnebuneşte
E târziu, da, ştiu, dar nu-ncerca să-mi spui că e
prea târziu, păstrează-ţi dragostea, nu poţi stinge lumina
Atât de târziu, am greşit dar am să-nvăţ să fiu corect
E târziu, e târziu, e târziu
Dar nu prea târziu...
Am fost așa de mult timp
Ai fost atât de mult timp
Am încercat atât de mult să o rezolvăm
Nu am mult timp
Nu ai mult timp
Trebuie să știm despre ce este vorba în această viață
Prea târziu, mult prea târziu
Tu mă priveşti
cu suspiciune-n ochii tăi
spui "ce joc e ăsta"?
Ce tot zici?
Ştiu că nu-ţi pot răspunde
Dacă te iau diseară cu mine
mi-ar face viaţa o minciună?
O, tu mă faci să mă mir
oare mi-am trăit viaţa bine?
E târziu, dar e timpul să mă laşi
E târziu, da, ştiu, dar nu e cale să fie
Prea târziu, aşa că lasă focul să ne ia trupurile diseară
Atât de târziu, aşa că lasă apele să ne ia vina în valuri
E târziu, e târziu, e târziu, e târziu
E târziu, e târziu....
E prea târziu...