Iris,am descoperit ceva despre mine,
În poemele tale.
Le-ai scris cu cerneală albastră
Pe resturi de hârtii
Găsite pe ici-colo
Spune-mi unde,spune-mi cum...
Și cu ce mi-ai ascultat viața
Când nu eram cu tine...?
Ce fel de sentimente,stări de spirit,
Dureri și parfumuri ai respirat
Când nu erai cu mine....?
Iris,vreau să-ți spun...
Că te iubesc și știi
Că nu am mai spus-o niciodată
Câtă viață e acolo....câtă viață alături de tine
Tu ești aceea care iubește și aceea care nu mustră niciodată
Și nu te oprești niciodată să arăți așa cum ești
Câtă viață e alături de tine în această viață!
Numele meu...rostește-l încet...
Acum mi-ar plăcea să aud o șoaptă...
Să te simt aproape
Vocea ta ajunge la mine,
Sună ca un val care mă aduce la mare,
Dar mai mult...
Iris,ți-am spus că te iubesc...
Și dacă îți place,rămâi cu mine
Câtă viață e acolo....câtă viață alături de tine
Tu ești aceea care iubește și aceea care nu mustră niciodată
Și nu te oprești niciodată să arăți așa cum ești
Câtă viață e alături de tine în această viață!
Spune-mi unde,spune-mi cum...
Și cu ce mi-ai ascultat viața
Când nu eram cu tine...?
Ce fel de sentimente,stări de spirit,
Dureri și parfumuri ai respirat
Când nu erai cu mine....?
Iris,te iubesc cu adevărat
Și dacă îți place,rămâi cu mine...