Mă doare, am fost rănită adânc,
M-am abandonat...
Din întâmplare, m-am regăsit
În inima mea iarăși.
O fetiță, uite,
Rămâne aici încă,
Nu pot să povestesc ce am văzut
În copilul acela fericit.
Destul, nu mă mai poate
Răni viața vreodată,
Anii nu mă pot prinde ușor,
Dacă nu mă opresc și aștept.
Fie ce o fi, cu grație/ politețe poartă-te,
Dar nu precum am făcut eu.
Din cauza asta, de dragul politeții,
Poate din cauza asta am fost atât de nefericită...