Când seara cade
Noaptea se deșteaptă
Iar tărâmul e înfășurat în liniște, jelind
Durerea dăinuie[2]
Și rămâne trecutul
Căci azi va fi ultima mea zi
Apoi lumina lunii moare
Și se ridică torțe
Vezi mulțimea dornică de arderea ritualică
Rime sfinte, clopote bătând
Căci azi va fi ultima mea zi
Hoț liniștit[3]
Ia-mă de-aici
Lasă-mi sufletul să se-odihnească în tărâmul basmelor
Iar în timp ce focul luminează întunericul
Văd fețele dezorientate de vină
Și nimeni nu zice nimic
Când noaptea întunecată apare
Vezi sufletul care vine din întuneric în lumină
Imagini - nu mă pot lupta -
Apărând în fața mea
Ca siluete în noapte
Ca și când dau pâine cerșetorilor
Se pregătesc de ospăț
Cruzime absorbită de ochii lor
În timpul adierii ăsteia hibernale[4]
Hoț liniștit
Ia-mă de-aici
Lasă-mi sufletul să se-odihnească în tărâmul basmelor
Iar în timp ce focul luminează întunericul
Văd fețele dezorientate de vină
Și nimeni nu zice nimic
Când noaptea întunecată apare
Când noaptea întunecată apare
---
[1] - procesiune - http://dexonline.ro/definitie/procesiune
[2] - sau poate "ultima durere"?
[3] - conform DEX, "lipsit de zgomote", http://dexonline.ro/definitie/liniștit
[4] - mai exact, la mijlocul iernii; http://dexonline.ro/definitie/hibernal