Il me dit que je suis belle [Romanian translation]

Și când timpul se lasă

Să fie doar ucis,

Atunci nici o secundă nu mai trece.

În monotonie trăiește,

Când de la durere la suspiciune,

De la lacrimi la ”niciodată”,

Atunci de la struguri acri la neîncredere,

Înveți să te resemnezi.

Ora întunecată vine

Sau totul totul se poate lumina în sfârșit,

Sau când viețile nu mai sunt altceva decât umbre,

Visele noastre încă rămân să se înfiripe/ inventeze.

El îmi spune că-s frumoasă

Și că mă aștepta doar pe mine.

Îmi spune că sunt chiar aceea

Făcută pentru brațele sale.

Rostește, ca o mângâiere,

Cuvinte ce nu există

Despre eternitate și tandrețe

Și îi pot auzi vocea lăuntrică.

El e doar ”ying” și vorbărie,

Nici chiar un copil nu l-ar crede,

Dar nopțile sunt bisericile mele,

Iar în visele mele o cred.

Evitând ochii, luând expresia asta de ”minte absentă”,

Aceea pe care o poartă oamenii de pe bulevard,

Expresia aceea care îi face transparenți,

Învățând să privească în altă parte

În fața oamenilor ce se iubesc,

Evitându-i pe cei ce se plimbă în doi/ în cuplu,

(Pe) cei ce se sărută pierzându-și respirația.

Există o noapte, un moment,

Când crezi ”nu mai sunt pentru mine,

Toate acele dulcegării, pline de înverșunare”,

Dar în visele mele, am dreptul la ele.

El îmi spune că-s frumoasă

Și că mă aștepta doar pe mine.

Îmi spune că sunt chiar aceea

Făcută pentru brațele sale.

Minciuni și prostii

Pe care nu le-ar crede nici un copil,

Dar nopțile sunt bisericile mele,

Iar în visele mele îl cred.

El îmi spune că-s frumoasă...

Îl văd alergând către mine,

Mâna lui mă mângâie și mă duce departe,

E frumos ca într-un film,

Fără trădare, fără durere,

Scenariul meu nu le mai vrea

Îmi spune că sunt o regină,

Și, biata de mine, o cred,

Hmm, biata de mine, o cred...