Aveam o rană în adâncul inimii,
sufeream, sufeream.
I-am spus: nu e nimic, dar mințeam,
plângeam, plângeam.
Pentru tine s-a facut târziu, e deja noapte,
nu ma reține, dă-mi drumul.
Îmi spuse: nu mă privi în ochi,
și m-a lăsat, cântând așa:
Ce vina am
daca inima e un țigan si pleacă?
Lanțuri nu are,
inima e un țigan și si pleacă.
Până când va găsi
pajiștea cea mai verde care există,
va aduna stelele de deasupra sa
și se va opri cine știe
și se va opri.
~~~
Am văzut-o după un an aseara
râdea, râdea.
Ma strânse, știa că inima mea
bătea, bătea.
Îmi spuse: "Stăm împreună diseară",
ce dorință de a-i răspunde: da,
dar fără s-o privesc în ochi
o lăsai, cântând așa:
Ce vină am
dacă inima e un țigan și pleacă?
Lanțuri nu are,
inima e un țigan și pleacă.
Până când va gasi
pajiștea cea mai verde care există,
va aduna stelele de deasupra sa
și se va opri cine știe
și se va opri.
La, la, la, la...