Dacă pleci în ziua asta de vară,
Atunci ai putea la fel de bine să iei şi soarele cu tine,
Toate păsările care zburau pe cerul de vară
Când iubirea noastră era la-nceput şi inimile noastre exaltate,
Când ziua de-abia începuse şi noaptea era lungă,
Iar luna stătea neclintită pentru cântecul privighetorii.
Dacă pleci, dacă pleci, dacă pleci,
Dar dacă rămâi, îţi voi face ziua
Cum nu a fost alta sau va fi vreodată,
Vom naviga în soare, vom călări ploaia,
Vom vorbi cu arborii şi vom preamări vântul,
Şi atunci dacă pleci voi înţelege,
Lasă-mi doar destulă iubire ca să-mi rămână în mână
Dacă pleci, dacă pleci, dacă pleci, dacă pleci
Nu mă părăsi,
Trebuie să uiţi,
Totul se poate uita,
Ce s-a dus deja
Să uităm vremurile
Neînţelegerilor
Şi timpul pierdut
Să ştim cum
Să uităm acele ceasuri
Care ucideau căteodată
Cu lovituri de întrebări
Inima fericirii.
Nu mă părăsi, nu mă părăsi, nu mă părăsi,
Dar dacă rămâi, îţi voi face ziua
Cum nu a fost alta sau va fi vreodată,
Vom naviga în soare, vom călări ploaia,
Vom vorbi cu arborii şi vom preamări vântul,
Şi atunci dacă pleci voi înţelege,
Lasă-mi doar destulă iubire ca să-mi rămână în mână,
Dacă pleci, dacă pleci, dacă pleci, dacă pleci
Dacă pleci după cum ştiu că trebuie,
Nu va mai rămâne nimic în lume în care să te încrezi,
Doar o cameră goală, plină de loc gol,
Precum privirea goală de pe chipul tău.
Oh,aş fi fost umbra umbrei tale
Dacă asta m-ar fi ţinut lângă tine
Dacă pleci, dacă pleci, dacă pleci…
Te rog, nu pleca…