Era noapte,
înainte de luna plină,
abia puteam respira,
privindu-te.
Oh, iubirea e cea mai dulce durere lăuntrică,
Oh, și răspunsul la toate e chiar acolo în ochii tăi.
Cred c-aș putea muri la noapte
Și știu că n-ar trebui să trăiesc din nou,
Și să fac dragoste ore în șir până trupurile ni se unesc
Și pielea ta e pielea mea.
De-aș putea lua soarele și luna
și să fac ziua de mâine să aștepte,
Dacă măcar aș, dacă măcar aș ști calea.
Dacă aș putea vorbi,
să eliberez furtuna asta tăcută
și să te las să-mi vezi inima
deschisă și caldă.
Oh, poate atunci mi-ai alina durerea,
Oh, poate dorul acesta din sufletul meu te va face să vrei să rămâi.
Cred c-aș putea muri la noapte
Și știu că n-ar trebui să trăiesc din nou,
Și să fac dragoste ore în șir până trupurile ni se unesc
Și pielea ta e pielea mea.
De-aș putea lua soarele și luna
și să fac ziua de mâine să aștepte,
Dacă măcar aș, dacă măcar aș ști calea.
Dacă aș putea să iau
stelele și să-ți scriu numele,
dacă aș putea să opresc focul acesta
și să fac să plouă,
Oh, aș fi liber să te iubesc,
Oh, măcar de ai fi fost a mea,
măcar de-ai fi știut...