Luna când răsărea,
Mândra mea a venit
Să mă ia la cosit
Iarbă rea.
Mândra-i fulg, coasa-i grea,
Albă, luna venea
Printre brazi, liniștit,
Luneca,
Printre brazi, liniștit,
Luneca.
Noaptea nu-i de cosit,
Știe ea, mândra mea,
Din mers luna și ea
S-a oprit.
Iarba rea ne-a vrăjit,
Mândra n-a mai venit,
Mândra mea, iarbă rea,
M-ai mințit!
Mândra mea, iarbă rea,
M-ai mințit!
Unde ești, mândra mea?
Luna a asfințit,
Câmpul a-ngălbenit
Necosit.
Mândra mea, iarbă rea,
M-ai mințit!
Mândra mea, iarbă rea,
M-ai mințit!