I Let The Music Speak [Romanian translation]

Aud imagini, văd cântece

Pe care niciun poet nu le-a pictat vreodată,

Voci mă strigă, direct din inimă,

Atât de stranii, si totuşi familiare.

Las muzica să vorbească fără reţineri,

Îmi las sentimentele să preia controlul,

Să-mi poarte sufletul prin lumea

În care frumuseţea întâlneşte întunericul zilei,

Unde mintea-mi este ca o fereastră deschisă,

Unde bat vânturi înalte şi vindecătoare.

Din aţipire sunetele mă trezesc ,

Le las să mă cuprindă.

Să fie o glumă, să fie un zâmbet,

Să fie o farsă, dacă ea mă face să râd puţin,

Să fie o lacrimă, un oftat

Venit dintr-o inimă, vorbind unei inimi, să fie un plâns.

Unele străzi sunt pustii, frunze uscate de toamnă

Foşnesc pe o veche alee

Şi în toiul nopţii, mă găsesc un om orb

Într-o vale antică.

Las muzica să vorbească, să mă conducă uşor,

Să mă indemne ca un iubit,

Să-mi deschidă calea către un loc

Unde frumuseţea va învinge întunericul zilei,

Unde mă contopesc cu orice mare iluzie,

Fără tulburare, fără amestecul cuiva

Unde las sunete nostalgice să mă seducă,

Le las să se folosească de mine.

Să fie o glumă, un zâmbet să fie,

Să fie o farsă, dacă ea mă face să râd un pic,

Să fie o lacrimă, un oftat

Venit dintr-o inimă, vorbind unei inimi, să fie un plâns

Să fie o lacrimă, un oftat

Venit dintr-o inimă, vorbind unei inimi, să fie un plâns

Să fie bucuria fiecărui răsărit de soare

Sau clipa când o zi moare,

Mă predau necondiţionat,

Fără explicatii, fără niciun de ce.

O iau şi o las să curgă prin mine,

Da, las muzica să vorbească,

Las muzica să vorbească.