Cred că norii îmi înfundă creierul
Ca vremea seacă, la fel ca şi lacrimile de pe faţa mea
Şi sunt blocată în centrul furtunii
Presupun că voi fi bine
Şi mă loveşte ca un 'oh'
Şi tu eşti vântul care mă mătură pe picioare
Trebuie să zbor până plâng şi apoi cad în genunchi
De asta se temea şi Dorothy
De tornada meschină
Nu e nici un loc ca acasă
Ridic ferestrele, îmi închid inima
E ca şi cum de fiecare dată când bate vântul,
Simt că ne dezbină
De fiecare dată când el zâmbeşte,îl las să-mi intre din nou în inimă
Totul este bine când
Răsare soarele, vine ploaia
Stând în centrul uraganului
Mă prăbuşesc în pat ca o veveriţă zburătoare
Ca o mică fată rănită de mica lume rea
Da, îmi dă peste cap gândurile
Nu o pot ascunde să nu iasă la suprafaţă
Şi acum mă ţii în braţe, mă ţii în braţe
Îmi spui că mă cunoşti, nu voi fi niciodată singură
Spune, am trecut prin furtună acum
Dar încă sunt în faza de observaţie
Aerul se răceşte, se răceşte
E atent la mine ca şi cum ştie drumul uraganului
Şi cred că sunt bine ca şi cum aş fi în centrul uraganului
Şi plutesc, plutesc
Şi nu ştiu unde voi ajunge
El ştie drumul, el ştie drumul