Dimineata cand soseste,
Luna cand a adormit,
Cand al vrabiei cant se-opreste,
Si cand cerul e-nrosit,
Timpul verii se sfarseste,
Si porumbu-i recoltat,
Trupul meu cand oboseste,
De pamant nu sunt legat.
Merg spre cer fara teama,
Truda mea voi lasa,
Glasu-l Sfant duios ma cheama,
Intra in Odihna Mea.
Doamne-mi este dor de Tine,
Vino-n graba, mai curand,
Vreau sa zbor spre zari senine,
Zilnic sunt cu Tine-n gand.
Peregrin prin asta lume,
Inca am putin de dus,
Pan’ la ultima chemare,
Cand voi fi-n veci cu Isus.
Dimineata cand soseste,
Luna cand a adormit,
Cand al vrabiei cant se-opreste,
Si cand cerul e-nrosit,
Timpul verii se sfarseste,
Si porumbu-i recoltat,
Trupul meu cand oboseste,
De pamant nu sunt legat.
Merg spre cer fara teama,
Truda mea voi lasa,
Glasu-l Sfant duios ma cheama,
Intra in Odihna Mea.
Doamne-mi este dor de Tine,
Vino-n graba, mai curand,
Vreau sa zbor spre zari senine,
Zilnic sunt cu Tine-n gand.
Peregrin prin asta lume,
Inca am putin de dus,
Pan’ la ultima chemare,
Cand voi fi-n veci cu Isus.
Merg spre cer fara teama,
Truda mea voi lasa,
Glasu-l Sfant duios ma cheama,
Intra in Odihna Mea.
Merg spre cer fara teama,
Truda mea voi lasa,
Glasu-l Sfant duios ma cheama,
Intra in Odihna Mea.
Dimineata cand soseste,
Luna cand a adormit,
Cand al vrabiei cant se-opreste,
Eu acasa am sosit!