Oprind timpul în loc,
Gândindu-mă la teama pe care am simțit-o atâta timp,
Atunci când cineva aude,
Ascult temerea care a trecut,
Sufocat de dorințele tatei,
Sperând că brațele mamei
Mă vor alina mai devreme sau mai târziu.
Voi fi tare,
Voi fi tare.
Opresc timpul în loc,
O șansă pentru ca eu să scap de tot ceea ce am cunoscut,
Străduindu-mă să nu plâng
Căci aici nu a crescut nimic,
Mi-am irosit toate lacrimile,
Mi-am irosit toți acești ani,
Nimic nu a avut șansa de a fi bun
Niciodată nimic nu ar fi putut fi, oh da!
Voi fi tare,
Voi fi tare,
Voi fi tare,
Voi fi tare,
Atât de tare.
Bine, oh, acum!
Dar mi-am irosit toate lacrimile,
Mi-am irosit toți acești ani,
Și nimic nu a avut șansa de a fi bun
Căci niciodată nimic nu ar fi putut fi!
Voi fi tare...
Voi fi tare...
Voi fi tare ..
Voi fi tare...
Oprind, oprind, oprind...
Întreb: unde?
Asta-i tot ce am azi,
Asta-i tot ce am de spus...