Peste orizontul locului unde am trăit când eram tineri
În o lume de magneți și miracole
Gândurile noastre pribegeau constant și fără limite
Începeau să tragă clopotele diviziunii
De-a lungul șoselei și pe baraj
Oare încă se mai întâlnesc acolo la tăietură
O trupă zdrențăroasă ne călca pe urme
Fugind înaintea timpului, ne-au luat visele
Lăsând miriada de creaturi mici să ne lege de pământ
De o viață consumată de putrezire înceată
Iarba era mai verde
Lumina era mai strălucitoare
Înconjurat de prieteni
Nopțile de minuni
Privind peste jarul podurilor, lucind după noi
Am zărit cât de verde era de cealaltă parte
Pași făcuți înainte dar mergând în somn înapoi
Trași de forța unui val interior
La o înălțime mai mare cu steagul desfășurat
Am atins culmile amețitoare ale acelei lumi visate
Veșnic încurcați de dorință și ambiție
E o foame încă nesatisfăcută
Ochii noștri obosiți încă se pierd spre orizont
Deși am fost pe acest drum de atâtea ori
Iarba era mai verde
Lumina era mai strălucitoare
Gustul mai dulce
Npțile de minuni
Înconjurat de prieteni
Ceața dimineții strălucind
Apa curgând
Râul nefârșit
Veșnic și pentru totdeauna