Când vine dimineaţa
şi zorii-mi bat în pleoape
Ce crudă e trezirea
Căci tu nu eşti aproape
Sunt ca o harpă tristă
Uitată într-o gară
Pe strunele iubirii
Te-aştept să vii diseară
Hai vino iar în gara noastra mică
Priveşte-mă să vezi cât mi-e de frică
Alintă-mă şi dă-mi curajul vieţii
Sărută-mă s-alungi umbra tristeţii
Mă răscoleşte dorul
Ce l-ai lăsat acasă
Aş vrea să vin la tine
Dar ştiu că nu-ţi mai pasă
şi-atunci cu lacrimi calde
Mai umplu-o călimară
şi scriu pe-o amintire
Că te aştept diseară
Hai vino iar în gara noastra mică
Priveşte-mă să vezi cât mi-e de frică
Alintă-mă şi dă-mi curajul vieţii
Sărută-mă s-alungi umbra tristeţii
Hai vino iar în gara noastra mică
Priveşte-mă să vezi cât mi-e de frică
Alintă-mă şi dă-mi curajul vieţii
Sărută-mă s-alungi umbra tristeţii